Pregătiţi de război
CLUJEANUL a încercat să afle ce-i mână "în luptă" pe aceşti tineri, unii dintre ei nici măcar ajunşi la vârsta majoratului. Nu mică a fost surpriza să constate că mulţi dintre ei, "viteji" pe stadioane, nu au curajul să-şi asume faptele în faţa reporterilor. Cu faţa acoperită de fulare au fost însă şi unii care au povestit despre pasiunea lor. O pasiune care, în ultimii ani, a împărţit Clujul în două: "CFR-işti" şi "U-işti".
Rivalitatea a depăşit însă demult limitele competiţiei, ajungând, nu de puţine ori la ură. O ură care, pornind de la ameninţări şi înjurături care împânzesc zidurile oraşului, a ajuns la încăierări şi bătăi de stradă.
"Echipa e sfântă"
Dex, un tânăr de 23, care de curând a intrat la o şcoală militară, este liderul grupului Camorra, cei care se definesc ca fiind cei mai extremişti dintre susţinătorii echipei CFR. El consideră că o facţiune de ultraşi trebuie să funcţioneze precum o unitate militară.
"'Mâncătorii de seminţe' care mai merg la meciuri nu înţeleg cât de importantă este misiunea unui suporter. În orice moment, echipa trebuie să fie conştientă de prezenţa ta acolo. Echipa e sfântă", spune el.
Dex susţine că suporterii care acceptă beneficii din parte cluburilor sunt de dispreţuit pentru că în loc să dea totul pentru echipa iubită, profită. "Mergi ca o curvă la f****. Te pui în autocar, te dai jos şi te uiţi la meci, dup-aia cobori acasă”, explică el. "Niciodată nu o să mergem cu autocarele clubului în deplasări! Mergem cu trenu, cu naşu, cu maşinile, cu stopu, mai vine poliţia te dă jos din tren, te urci înapoi! Asta e distracţia!”, spune Dex.
Însemnele Camorrei sunt un banner negru cu alb, negru fiind culoarea de brigadă, iar albul culoarea clubului. Deşi alb-negrul e titular pentru echipa Universitatea Cluj, Dex spune că simbolul Camorrei n-are nici în clin nici în mânecă cu "U".
"Pionierii"
Fidelis este gruparea "pionerilor" Camorrei, un fel de "fraţi mai mici", care n-au ajuns încă la moajorat, din rândul căreia sunt racolaţi, ulterior, "brigadierii". Bogdan are doar 17 ani şi este, după cum declară, "elev la un liceu de prestigiu din oraş”. "Majoritatea ne cred nebuni! E o pasiune care nu aduce avantaje materiale”, explică Bogdan. Fidelisul s-a format la stadion din 2-3 băieţi cu experienţă de 4 ani în galerie. "Hai s-o punem şi noi de-un grup. Am văzut la televizor atâtea galerii faine, în Italia de exmplu, iar noi eram 400 din care 200 mâncau sămânţă!”, spune Bogdan, motivându-şi dorinţa de a forma un grup de suporteri adevăraţi.
Despre el afirmă că duce o viaţă paşnică în general, deşi în casă umblă îmbrăcat numai cu tricou al CFR-ului iar banca de la şcoală geme de inscripţii de îmbărbătat jucătorii sau împotriva duşmanilor de la "U".
"Ne-am bătut ca orbii"
Gabi, tot de 17 ani, membru şi el în Fidelis se limitează, deocamdată, în a susţine acţiunile Camorrei. Deşi le-ar plăcea, după cum spune şi el şi Bogdan, să "dea cu jandarmii de gard” nu îşi permit, pentru că amenda trebuie să fie plătită de părinţi. Asta nu-i împiedică însă să-şi marcheze teritoriul pe ziduri. "Într-o noapte am plecat pe la 7 de acasă cu gândul să umplem oraşul cu înscrisuri. M-am întors acasă pe la 2 noaptea. A doua zi însă, tot ce lucrasem o fost tăiat de ăia de la 'U'”, spune Bogdan, incitat de "bătălia pentru teritoriu".
La doar 16 ani, Gabi, alt membru al Fidelis-ului, a avut "norocul" să primească deja "botezul focului". "La ultima deplasare, la Petroşani, ne-am bătut ca orbii în gară încercând să acumulăm respect. Ne aşteptau acolo fanii echipei rivale”, spune Gabi. El a dat însă şi cea mai plastică definiţie a ceea ce înseamnă pentru un suporter să fie ultras: "e mândria să fii mai sus, să nu fii tu cel călcat în picioare”.
În tabăra adversă, la Universitatea, spiritele sunt la fel de dornice "să bea sângele” duşmanilor. Fernea Mare se numără printre cei mai vechi ultraşi din oraş. După el, mentalitatea de ultras înseamnă ca "din fiecare deplasare să vii cu un trofeu”. Fernea afirmă că prima grupare de ultraşi din Cluj este Ultras Curva Groapa (UCG), cronologic mai apărând Ultras 19, Fanatics Boys, Black Devils, Grupo Centrale, Diabolics, FORT (Fidelitate, Onoare, Respect, Tradiţie) şi Baricade Gheorgheni.
Fernea nu a împlinit încă 30 de ani, însă de fiecare dată când aude cântecul peluzei se transfigurează. "E altă viaţă. Îmi creşte adrenalina! Am luat pumni şi am dat pumni”, spune Fernea cu o privire strălucitoare. El adaugă: "Să nu vă faceţi o părere rea de ultraşi că nu suntem noi vagabonzii de pe lume”.
Ca să-şi demonstreze lui însuşi devotamentul pentru "U", Fernea şi-a "şcolit" până şi iubitele să se comporte în aşa fel încât aflate faţă în faţă cu un ceferist să nu se sfiască să provoace scandal. "Iubitele vin şi pleacă. 'U' rămâne mereu”, spune el, mândru.
"Rovine era fix pix”
Fernea provine dintr-o familie de u-işti. La 4 ani, tatăl lui l-a dus prima oară pe stadion, iar senzaţia pe care a avut-o în faţa oamenilor agitaţi, a bannerelor şi fularelor întinse şi scuturate şi cea a unei bătăi care a urmat între suporteri şi jandarmi, îi revine mereu în minte. Nu suportă CFR-ul şi crede că galeria lor nu are ultraşi. "O ameninţat unu că vine să ne dea foc la 'U Caffe', da' a doua zi avea teză şi nu o mai venit! Ăla îi ultras?”, întreabă el, dispreţuitor.
Una din bătăile care i-au marcat cariera de ultras este cea de la Hunedoara, când echipa gazdă a vrut "să deie omor” suporterilor veniţi de la Cluj. "Rovine era fix-pix! Noi 60 am vrut să luăm scuturile de la jandarmi şi să merem pă ăia 1.000. Mie nu mi-e frică de jandarmi. Când vedem uniformele alea pe stadion, ni se face greaţă”, spune Fernea.
"Nu ne luăm la bătaie, îi batem!”
Deşi nu au ajuns încă la vârsta majoratului, Abner şi Dani au prins deja gustul luptei. La 17 ani, Abner merge de trei ani constant la meciurile echipei. Spune că ura faţă de CFR i-a intrat în sânge. "O dată treceau pe stradă două fete care aveau fulare cu CFR. Noi ne jucam cu mingea pe lângă bloc. Ne-am luat de ele, le-am scuipat numa', că erau fete, nu te poţi lua cu ele la bătaie”, spune Abner.
Un alt episod care le-a consolidat poziţia de ultraşi este povestit de Dani: "De 8 martie eram în Groapă (Expo Transilvania - n.r.) cu un prieten. Au trecut doi pe stradă şi i-am întrebat frumos cu ce echipă ţin. Ei or zis că cu niciuna. Am luat bâte dintr-un gard şi le-am dat, pentru că văzusem sub haine ceva fular CFR. O venit o dubiţă pe urmă şi am muşcat 10 milioane amendă”.
"Nu e adevărat că băgăm boala în oameni. Noi cu ceferiştii avem ce avem”, conchide tânărul ultras, spunând că amenzile se plătesc oricum din chetă de la întregul grup. Cei doi şi-au făcut un adevărat idol din Mircea Cenan, zis RJ, despre care spun că este un şef absolut al ultraşilor. "Ce zice el e lege! Ce o făcut el pentru echipă nu o mai făcut nime'!”, spune într-un suflet Abner.
Kristi
Kristi urmează să se însoare în toamna acestui an. El este un ultras "veteran", dar recunoaşte că în ultima vreme s-a mai liniştit. Merge în galerie din 1995, deşi frecventa meciurile Universităţii de când era mic. "Pasiunea a devenit cu timpul foarte mare”, spune Kristi, care a preferat să nu îi fie amintit numele real.
Una dintre primele deplasări pe care le-a făcut cu galeria a fost în 1997, la Bucureşti. Atunci a "întâlnit” şi prima bătaie în toată regula. Avea 15 ani şi era cel mai tânăr ultras. În 2004, după un meci al Stelei la Cluj, s-au răzbunat, steliştii au fost fugăriţi prin întreg oraşul, "au fost lupte la podul Garibaldi şi în Haşdeu”, îşi aminteşte ultrasul. "Fiecare fază a meciului o trăieşti, tremuri tot ţi se opreşte respiraţia”, spune Kristi. Încă din clasele primare, îşi aminteşte el, toate caietele purtau inscripţia 'U', iar copiii care o să i se nască vor fi tot u-işti, promite el. Ce ar face pentru echipă? "Orice aş face, numai nu
aş omorî”, tranşează problema ultrasul.
Astfel gândesc ultraşii clujeni. Fie că ţin cu "U", fie cu CFR, au câteva lucruri în comun: îşi iubesc echipele dincolo de limitele raţiunii şi nu-i suportă pe jandarmi. Iar în toamnă, cel mai probabil, se pregătesc pentru confruntările directe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu