Primul campionat

În afară de participarea la primele campionate regionale, "U" se remarcă drept prima echipă românească ce efectuează un turneu internaţional. Se întâmpla în 1923, clujenii jucând cu câteva din cele mai importante echipe din Franţa, Italia şi Iugoslavia: 0-5 Stade Francaise (campioana Franţei), 4-2 cu Lyon, 3-0 cu Grenoble Etudiant Club, 0-1 cu Politehnica Torino şi 1-2 cu HASK Zagreb (campioana Iugoslaviei).
După alte câteva campionate districtuale şi regionale, "U" era pregătită pentru primul campionat naţional, cel din 1932-1933. Clujenii au jucat în grupă cu Venus Bucureşti, NAC Oradea, Unirea tricolor, RGM Timişoara, AMEF Arad şi Braşovia. Înaintea ultimei etape, "U" conducea în clasament, având două puncte, dar golaveraj inferior lui Venus. Cele două aveau să joace, la Bucureşti, dreptul de a accede în finala campionatului. Universitatea a dominat partida cu autoritate, conducând în minutul 50 cu 3-0, prin golurile lui Ploeşteanu, Stefănescu şi Sârbu. Tipic lui "U", jucătorii nu mai insistă şi Venus egalează în minutul 82. Era 3-3 şi dacă mai marca un singur gol, Venus era în ultimul act! Dar tabela a rămas neschimbată. Fotbalistul Marius Stefănescu şi-a amintit: "În gara Cluj soseam dimineaţa după o noapte de călătorie. Nu ne gândeam că ne va aştepta cineva la gară. Si totuşi ne înşelasem. Peronul era plin de studenţi şi o fanfară cânta marşuri. Ne întrebam curioşi pe cine or aştepta? Când am început să coborâm din vagon, uralele celor de pe peron erau adresate lui < U >. Eram fericiţi. Am fost primiţi oficial, în sala de recepţie a gării, şi acolo dr. Emil Haţieganu, ministru pe vremea aceea, ne-a mulţumit pentru victoria noastră şi respectiv a Clujului. Am pornit din gară cu fanfara în frunte, parcurgând pe jos Bl. Ferdinand (azi str. Horea) până în centrul oraşului, copleşiţi de urale şi aplauze".
Finala avea să se dispute contra Ripensiei Timişoara, în sistem tur-retur. Primul meci la Timşoara, în 9 iulie 1933. "U" a jucat cu Sepsi - Iancovic, Sfera, Gain, Ghilezan, David, Sârbu, Ploeşteanu, Sepi II, Stefănescu, Surlaşiu. În minutele 2 şi 4 Ripensia reuşeşte două bare, dar, în minutul 5, un contraatac "U"-ist duce scorul la 0-1, marcator Stefănescu. Ripensia ripostează şi înscrie de două ori, prin Ciolac şi Bindea. Sepi II egalează cu un şut fulgerător, dar Dobay îi duce din nou pe timişoreni în avantaj. În repriza secundă Ripensia e dezlănţuită şi acelaşi Dobay face 4-2. Ploaia devine torenţială şi arbitrul este nevoit să oprească jocul timp de 20 de minute. "U" trece la cârma jocului şi reduce din scor prin Sârbu, 4-3, dar cu două minute înainte de final, Dobay, cu un şut de zile mari, stabileşte scorul final: 5-3.
Returul s-a jucat la Cluj, la 16 iulie 1933. Formaţia - aceeaşi, cu excepţia lui Tabacu, care i-a luat locul lui Surlaşiu. "Ripensiei îi era suficient un egal, aşa că a jucat pentru el", nota Gazeta Sporturilor de a doua zi. "U" avea nevoie de o victorie la trei goluri diferenţă. Probabil că această miză concretă i-a inhibat, astfel că au ratat exasperant de mult. S-a terminat 0-0, iar "U" pierduse cea mai mare ocazie de a-şi înscrie şi numele de campioană în frumosul ei palmares.